Capitale
  Orase turistice
  Zone turistice
  Statiuni montane
  Statiuni balneare
  Statiuni litoral
  Obiective turistice
  Vremea
Caransebes, Romania

Caransebes, Romania

Caransebes, Romania  Caransebes
Caransebes este situat in sud-vestul Romaniei, avand coordonatele de 45° 25' latitudine nordica si 22° 13' longitudine estica.
Este a doua localitate ca marime a judetului Caras-Severin (cca. 28000 de locuitori) si are o pozitie geografica strategica, fiind asezata in zona de contact a muntelui cu dealul si campia, care patrunde pana aici sub forma unui golf alungit in lungul Timisului.
Caransebesul se gaseste totodata si la incrucisarea a patru drumuri principale ale Banatului care duc spre nord - prin Lugoj - la Timisoara, spre sud - prin Poarta Orientala - la Orsova si Dunare (DN 6 – E 70), spre vest - pe vaile Poganiciului si Barzavei - la Resita (DN 58), iar spre est - prin trecatoarea Portilor de Fier ale Transilvaniei, prin Sarmisegetuza - la Deva si Hunedoara (DN 68).
Zona depresionara a Caransebesului, o zona de locuire romaneasca compacta, este marginita de munti inalti spre est, sud si vest.
Partea cea mai inalta o formeaza Muntii Tarcu, delimitati de vaile Timisului si Bistrei. in acest masiv se pot separa trei subunitati: Masivul Petreanu, cu Varful Pietrei (2192 m), Masivul Tarcu, care culmineaza cu Varful Tarcu (2190 m) si Masivul Muntele Mic (1806 m). Masivul Tarcu prezinta mai multe culmi ce se desprind din Varful Tarcu. Spre nord-est exista o culme pe care se gasesc Varful Caleanu (2192 m), Matania (2160 m) si Baicu (2123 m), iar spre nord-vest avem culmea Jigoriei (1463 m), care face legatura cu Muntele Mic.
in partea de vest a orasului Caransebes se gasesc Muntii Semenicului. Relieful coboara la nord de Varful Semenic pana spre Varful Nemanul Mare (1122 m), ce se prelungeste printr-o serie de culmi, cum ar fi Dealu Mare (639 m) si Corcana (489 m), ce ajung pana aproape de Caransebes.
in partea de nord avem Masivul Poiana Rusca, ce se inalta deasupra zonelor depresionare invecinate. Varfurile cele mai inalte sunt Padesul (1374 m) si Rusca (1355 m). Din zona inalta pornesc culmi radiale ce coboara formand zona de dealuri limitrofe.
Depresiunea Caransebesului, unde este asezat orasul, cu un relief colinar, se termina in zona de terase a Timisului.

Datorita asezarii municipiului Caransebes in partea de sud-vest a tarii, sub influenta directa a Marii Adriatice si la adapostul Muntilor Carpati, zona se integreaza in climatul temperat-continental moderat, subtipul banatean, cu influente mediteraneene. Subtipul climatic al Banatului de sud si sud-est este caracterizat prin contactul dintre masele de aer atlantic si presiunea facuta de masele de aer mediteranean, ceea ce ofera un caracter moderat regimului termic.
Considerata ca o depresiune submontana, depresiunea Caransebesului desparte muntii inalti si masivi din nord si est, de dealurile joase din vest si de campia din nord-vest. Suprafata ei este redusa – circa 1200 kmp (de la Constantin Daicoviciu pana la Cheile Armenisului – 40 km, iar de la gara Cornutel pana la est de Bucova – aproximativ la fel).
Orasul Caransebes este centrul unui areal ce cuprinde mai multe zone turistice si de agrement (proprii – Teius, in imediata apropiere – Muntele Mic si Poiana Marului, la o distanta mai mica de 60 km – Poiana Rusca, Semenic, Tarcu - Godeanu). Un neobosit promotor al turismului in Banat si mai ales in zona noastra, Cornel Hamat, denumeste acest areal „Domeniul Turistic Scorilo” si propune o serie de masuri concrete care, in cadrul unui program turistic guvernamental, ar transforma acest colt de tara intr-o mica Elvetie. De fapt intregul judet are un potential turistic deosebit.
Judetul Caras-Severin, avand o suprafata de peste 8500 kmp, se afla in sud-vestul Romaniei si este unul dintre cele mai pitoresti tinuturi ale tarii.
in afara zonelor turistice ce sunt descrise pe larg, exista si alte areale de o frumusete aparte.

In sud, pe o lungime de peste 60 km in judet, curge Dunarea printr-un defileu grandios. O calatorie cu vaporul sau o partida de pescuit sunt posibile tentatii pentru turisti. Centrul zonei este orasul Moldova Noua. La Pojejena se vad ruinele unui castru roman. Soseaua Bazias (localitatea de intrare in tara a Dunarii) – Orsova (DN 57 A), ofera un peisaj pitoresc in lungul fluviului. Lacul de acumulare de la Portile de Fier I si barajul hidrocentralei reprezinta posibile destinatii turistice. intr-o plimbare cu vaporul pe fluviu, intre localitatile Plasevita si Ogradena, portiunea de defileu se numeste Cazanele Mari si Cazanele Mici ale Dunarii.

Mai la nord, in Muntii Aninei se gasesc numeroase obiective turistice:
- lacurile de acumulare Marghitas si Buhui;
- pestera Buhui (care are cel mai lung rau subteran din tara);
- pitorestile chei ale Minisului, cu cascada Coronini, pestera Ponor-Plopa si poienile de liliac de langa localitatea Eftimie Murgu;
- cheile Nerei si rezervatia Beusnita, unde se pot vizita Lacul Dracului, Ochiul Beiului, cascadele Beusnitei, pestera Dubova (la aceste chei se poate ajunge din Oravita sau Bozovici, prin valea Almajului); frumusetea acestor chei este data de numeroasele fenomene carstice: ponoare, pesteri, lacuri, cascade;
- cheile Garlistei, care incep in amonte de Carasova si unde exista cateva pesteri cunoscute: Comarnic, Liliecilor, Tolosu sau Pestera cu apa; pestera Comarnic este declarata monument al naturii.
Valea Cernei, prin flora si fauna cu specific mediteranean, prin existenta apelor minerale termale si pitorescul peisajului, reprezinta o zona turistica deosebita. Cea mai veche statiune din tara, Baile Herculane (aflata la circa 80 km sud de Caransebes, pe E 70), prin calitatile terapeutice deosebite ale izvoarelor termale, ionizarea negativa a aerului ridicata si baza materiala turistica deosebita, reprezinta o destinatie turistica foarte cautata. in imprejurimi se gaseste rezervatia naturala Domogled, ce domina depresiunea in care se afla statiunea.
in zona municipiului Caransebes se practica mai multe tipuri de turism.
Turismul de tranzit este favorizat de magistralele feroviare si rutiere ce leaga zone ale Depresiunii Caransebesului cu Campia Olteana si Dunare, prin Poarta Orientala, cu Tara Hategului si Bazinul Transilvaniei, prin Portile de Fier ale Transilvaniei, iar prin deschiderea larga spre Golful Lugojului, cu Campia Banatului.
Liniile ferate si soselele fac din Caransebes un punct de tranzit foarte important. La toate acestea se mai adauga si aeroportul, care poate face legatura pe plan international cu intreaga lume.

Turismul montan are conditii deosebite de dezvoltare, deoarece suprafata zonei are peste 65% forme de relief inalte, cu munti impaduriti si zone alpine de o frumusete unica.
Acesta are o traditie destul de veche, ce se extinde in timp chiar inainte de anul 1900, putandu-se afirma ca avem un secol de activitate turistica, timp in care au fost facute marcaje turistice si au fost construite adaposturi si cabane turistice. in perioada interbelica, la Caransebes a luat fiinta, in anul 1935, Clubul Turistic Banatean, unul dintre primele cluburi turistice din tara.
in cadrul turismului zonal este cuprins si turismul cultural, facilitat de existenta unor vetre folclorice si etnografice unice in tara, cu numeroase manifestari (sarbatori) anuale. O atractie turistica deosebita o reprezinta nedeile (rugile) din aceasta zona care corespund cu hramurile bisericilor. De remarcat ca numele acestor sarbatori a fost de „nedee” – un titlu dacic – si abia la jumatatea secolului al XIX-lea episcopul Popasu le schimba numele in „ruga”, actualmente fiind folositi ambii termeni, ca si neaosul „negee”.
Importante sunt si zonele vanatoresti si de pescuit. in anul 1918 exista un club de vanatoare, care astazi este reprezentat de Filiala de vanatoare si pescuit Caransebes, asociatie ce are in folosinta un numar de 10 fonduri de vanat insumand 95.000 ha si pe care vaneaza cei peste 250 de membri. Ursul, cerbul, caprioara, cocosul de munte, capra neagra formeaza adevarate tezaure ale fondului cinegetic local. Pastravul, lipanul, mreana, stiuca populeaza spatii piscicole unice, de mare valoare si interes.
Arta culinara din zona se bazeaza in mare masura pe preparate din carne de oaie (supa de oaie, miel la protap, fripturi de oaie, specialitati din mate de oaie). Dintre preparatele din porc, specifice sunt mezelurile de porc (carnati, cartabosi). Acestea sunt servite deseori in combinatie cu oua si branza („colesi cu ciganie”, „gaigana”). Din lapte se prepara branza de oaie care este uscata la soare. Ca bautura alcoolica, „rachia” (tuica de pruna) este predominanta.

Pe soseaua spre Baile Herculane, langa Armenis, la circa 27 km de Caransebes, se afla schitul „Piatra Scrisa”, unde traditia spune ca, atunci cand se construia calea ferata Caransebes – Orsova si s-a pornit lucrul la tunelul aflat in prelungirea podului peste raul Timis, in urma exploziei cu dinamita, s-a desprins o stanca, iar in fata muncitorilor a aparut icoana Sfintei Treimi.
Pe aceeasi sosea, la numai 20 km de Caransebes, facand dreapta, prin comuna Slatina-Timis, se ajunge la Brebu (32 km), apoi Trei Ape, Garana si Complexul Semenic (42 km).
Mergand tot pe E 70 - dupa Armenis, prin satul Fenes (recunoscut pentru renumita „tuica de Fenes”) sau inainte de Teregova (cca. 30 km de Caransebes), prin satul Rusca - facand la stanga din sosea, se poate ajunge in zona Muntilor Tarcu - Godeanu.
La iesirea spre Timisoara, langa satul apartinator – Jupa – se poate vizita Rezervatia Arheologica Tibiscum, ce cuprinde pe o suprafata de 17 ha cele mai importante vestigii ale antichitatii clasice din Banat. Fondat de catre romani in anul 106 d.Chr., municipiul Tibiscum a fost cel mai de seama oras roman al Daciei vestice.
Pe drumul DN 68 ajungem la Otelu Rosu (si de acolo, facand dreapta, la Poiana Marului), apoi la fosta capitala a Daciei Romane (la Sarmisegetuza - 50 km), la Densus (la 13 km de Hateg) – unde se afla o biserica construita in secolul al XIII-lea cu piatra luata din ruinele romane de la Ulpia Traiana Sarmisegetuza – sau la Santa Marie Orlea – unde biserica medievala cu acelasi nume prezinta o imbinare a elementelor arhitecturii romanice cu cele specifice formelor gotice timpurii (burgunde). in frumoasa Tara a Hategului se mai pot vizita Rezervatia de zimbri din padurea Slivut si manastirea Prislop sau se poate merge in excursii in Muntii Retezat, unde, pe o intindere de cca. 38.000 ha, in „Parcul National Retezat”- unul dintre cele mai frumoase parcuri naturale din Europa - se afla o rezervatie naturala cu animale, plante si copaci protejati de lege.
Tot pe DN 68, imediat dupa Otelu Rosu, la circa 26 km de Caransebes, la Voislova, se face stanga pentru a ajunge la Ruschita si Rusca Montana, in Muntii Poiana Rusca.
Spre est, pe DJ 608A, la o distanta de 37,5 km (25 km pana la statia telefericului) se afla statiunea montana Muntele Mic.
Spre vest, pe DN 58, se ajunge (40 km) in municipiul resedinta de judet - Resita - (unde exista un interesant muzeu de locomotive in aer liber), iar de aici, trecand prin Secu, Valiug si Crivaia, la Complexul Semenic (63 km).

Caransebesul, oras patriarhal cu o istorie fascinanta (atestat documentar inca din anul 1289), un important centru cultural al Banatului, are o retea stradala bine conturata, cu edificii dispuse compact, multe dintre ele foarte valoroase din punct de vedere istoric si arhitectural (Biserica Sf. Gheorghe din secolele XV-XVIII, Biserica Sf. Ioan, Palatul Comunitatii de Avere, vechea cazarma din secolul al XVIII-lea, Biserica Catolica, Sinagoga, cladirea fostului Comitat, Noua casa de pastrare, Primaria, Liceul Traian Doda).
Vizitatorii orasului pot admira, alaturi de aceste impozante edificii, statuia generalului Dragalina, situata in parcul cu acelasi nume (devenita un simbol al Caransebesului), opera a sculptorului Mihai Onofrei sau statuia „Pro patria”, din centrul orasului, daltuita in marmura alba de Ruschita de catre sculptorul Horvay, ce reprezinta un tanar ingenunchiat, sprijinit in sabie, care multumeste divinitatii ca i-a dat puterea necesara sa invinga hidra razboiului.

Caransebesul este legat de reteaua europeana de circulatie prin calea ferata pe ruta Orient-Express, prin soseaua europeana E 70, prin aeroportul international Timisoara, aflat la o distanta de aproximativ 100 de kilometri si prin aeroportul local.
Este fascinant sa calatoresti, sa descoperi locuri si oameni noi, civilizatii diferite, frumuseti naturale sau realizari tehnologice deosebite ale omului. Daca pe vremuri era dificil sa strabati distantele, in epoca moderna mijloacele de transport, tot mai confortabile si sigure, duc milioane de oameni dintr-o parte in alta a planetei, turismul devenind un fenomen de masa, o activitate economica infloritoare.
Turismul poate fi considerat barometrul care arata gradul de dezvoltare a unei tari sau zone. in unele tari, el a devenit ramura principala a economiei nationale, care contribuie semnificativ la venitul national si la venitul personal al categoriei de populatie ce se ocupa cu serviciile turistice.

Caransebesul beneficiaza de avantaje naturale care ar putea face din zona noastra o atractie turistica deosebita pe plan national si chiar european. Frumusetea zonelor turistice, deocamdata relativ putin cunoscute, ca si baza materiala specifica existenta cu posibilitatile de cazare si petrecere a timpului liber, vor fi descrise in continuare.

mai multe orase turistice din Romania


info Caransebes   
Caransebes
Poze Caransebes
Harta Caransebes
Vremea in Caransebes
Romania   

2007-2018 Sejururi.org