Capitale
  Orase turistice
  Zone turistice
  Statiuni montane
  Statiuni balneare
  Statiuni litoral
  Obiective turistice
  Vremea
Targu Neamt, Romania

Targu Neamt, Romania

Targu Neamt, Romania  Targu Neamt
Targu-Neamt se numara printre vechile asezari din Moldova, cu vestigii arheologice din neolitic si din epoca bronzului. Cele mai vechi urme de locuire s-au gasit in asezarile de la Lunca - Poiana Slatinei, Oglinzi - Cetatuia si Bai, care se afla situate in preajma izvoarelor de slatina din sud-estul Culmii Plesului. Aici s-a descoperit un bogat material ceramic care apartine culturii Starcevo-Cris (mileniul VI-V i.d.Hr.).

Cu o evolutie care a durat circa o jumatate de mileniu, aceasta cultura a fost succedata de cultura ceramicii liniare si de cultura Precucuteni (mileniul V-VI i.d.Hr.), atestate prin siturile de la Tarpesti, Lunca, Oglinzi, Topolita, Davideni.
Elementele ceramicii pictate de la Pometea, Lunca - Poiana Slatinei, Oglinzi - Fata Slatinei, Raucesti - Munteni, Tarpesti, Petricani, Valea Seaca, Poiana sau Vanatori apartin civilizatiei Cucuteni (mileniul VI-III i.d.Hr.).

In apropierea izvoarelor sarate s-au descoperit elemente ceramice de brichetaj care erau folosite la obtinerea sarii prin evaporare.
Zona a fost locuita si de comunitati ale epocii bronzului tracic (circa 1800-1100 i.d.Hr.), atestate prin descoperirile de la Lunca, Oglinzi, Vanatori, Savesti, care sunt atribuite culturilor Costisa si Noua.

Cu ocazia efectuarii sapaturilor pentru fundatiile spitalului orasanesc (1847), s-au descoperit urmele unei vechi cetati, considerata dacica, dupa obiectele gasite in pamant: "secrie de piatra si de stejar scobite pentru morti, oase petrificate, harburi de fier zguriat, harburi de lut ars, instrumente din piatra si alte obiecte de diferite trebuinte". (D. Constantinescu, 1972; C. Buzdugan, 1981). Obiecte din epoca geto-dacica s-au gasit la Targu-Neamt, Ocea si Urecheni, in urma unorr sapaturi relativ recente (M. Bentea si I. Antonescu, 1967).

Pe teritoriul actual al orasului, s-a inchegat o asezare statornica si importanta in perioada premergatoare contituirii statului feudal Moldova (C.C. Giurescu, 1972). Aparitia acestei asezari a fost favorizata de pozitia sa in intersectia unor drumuri comerciale pe un teritoriu adapostit si insorit, inconjurat de paduri, pasuni, fanete si terenuri arabile . In apropiere erau izvoare si fantani de slatina, din care se obtinea sare. Periodic, se efectuau schimburi de produse in natura sau cu plata in monezi, localitatea capatand functia de targ. Treptat, termenul de "targ" capata sensul de asezare care a depasit stadiul rural, devenind sinonim cu acela de oras.

In secolul al XII-lea, s-a produs un salt in dezvoltarea orasului, prin cresterea populatiei, in urma colonizarii unor teritorii din Transilvania cu sasi originari din Flandra, care a u trecut si la est de Carpati, asezandu-se la Targu-Neamt si in alte orase din apropiere (Baia, Suceava, Roman). Sasii au adus o seama de mestesuguri, din care se remarca acelea de obtinere a stofelor si panzeturilor, transmise si populatiei autohtone din oras si din satele invecinate. Totodata au contribuit la dezvoltarea comertului, pastrand relatiile de schimb cu sasii din orasele transilvanene.
Populatia de origine saseasca a determinat organizarea orasului dupa modelul transilvanean, avand in frunte un soltuz (carmuitorul orasului) si 12 pargari (membri ai sfatului orasanesc), alesi din randul celor mai destoinici mestesugari si negustori. In ajunul anului 1600, Neamtul pastra aceasta conducere proprie (N. Iorga, 1918).

Numarul imigrantilor sasi asezati in orasul Neamt creste in secolul al XIV-lea, cand tatarii sunt siliti sa se retraga spre rasarit. Prosperitatea economica din aceasta perioada situa Neamtul pe pozitia a doua in Moldova, dupa Baia, care era capitala. Pe raul Ozana si pe afluentul sau Nemtisor, s-au construit mori de apa, pive pentru sumane si dartse pentru postav, care dadeau produse de buna calitate, cunoscute si in afara granitelor Moldovei, despre care documentele secolului al XV-lea fac numeroase mentiuni. Datorita cerintelor mari de la aceasta importanta intersectie de drumuri, apar slodnite, mici fabrici de bere, bautura preferata a populatiei de origine saseasca. Comerciantii exportau postavuri, ceara, miere de albine, pilicele, piei crude, piei tabacite, oi, vite mari, cai s.a., pentru care erau tarife vamale oficiale intre 1 si 10 grosi, in functie de produs si calitate.
In primele decenii de existenta a orasului, a fost construita, pentru aparare, o fortificatie de lemn, dar intre anii 1380 si 1390 domnul Moldovei Petru Musat ridica in vecinatatea orasului, pe abruptul stancos al Culmii plesului, Cetatea Neamt, nucleu militaro-social situat la intersectia unor importante drumuri comerciale, Cetatea Neamt, nucleu militaro-social situat la intersectia unor importante drumuri comerciale. Cetatea Neamt a fost refacuta, intarita si amplificata de Stefan cel Mare, care a realizat o retea de fortificatii puternice la hotarele tarii.

Cetatea a fost atestata documentar la 2 februarie 1395 de catre regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, care emite un act "ante castrum Nempch" (inaintea cetatii Neamt), cu ocazia asedierii cetatii intr-un razboi impotriva domnului Moldovei, Stefan Musat (1394-1399). Acesta obtine victoria de la Hindau (Ghindaoani), in apropierea orasului, si ostile invadatoare se retrag peste munti.

Datorita puterii de aparare de aparare a cetatii, orasul se dezvolta din punct de vedere economic, ajungand unul din principalele targuri ale Moldovei, fiind cunoscut si peste granita pentru activitatea comerciala. Privilegiul comercial acordat de catre Alexandru cel Bun, la 8 octombrie 1408, negustorilor din Liov prevedea ca cei ce vor cumpara "...vite cornute sau berbeci in Bacau sau in Roman ... in Baia sau in Neamt, sau in alte targuri ale noastre" sa plateasca vama numai in targul de unde a cumparat vitele, luand dovada cuvenita cu pecete de la vames (C.C. Giurescu, 1967). Targu-Neamt devenise la aceasta data, datorita pozitiei strategice si importantei economice, centru vamal cu pecete, avand insemnele vechi feudale: cruce, flori si sageti (N. Iorga, 1932). "Pecetea cea mare" a orasului, folosita la data de 25 ianuarie 1599 pe un zapis scris cu litere slavone la Neamt, avea caracteristici gotice "S. CIVIUM DE NIMCZ" (Sigiul orasenilor din Neamt) (Stefan Gorovei, 1978). Pana in prezent se cunosc patru orase extracarpatice care au avut sigilii latinesti: Baia, Campulung (Muscel), Roman si Neamt. Pecetile care au circulat pana in secolul al XVIII-lea au avut simboluri specifice (cruce, sageti, flori), dar pe unele gasim corzi de frunze de vie si struguri. Existenta viilor in tinutul Neamt este atestata de documente emise in anii 1429, 1430, 1437, 1441, in utlimul precizandu-se locul uneia dintre ele "mai sus de Cetatea Neamtului". In secolul al XVI-lea, cultura vitei de vie era pe sfarsite, si in anul 1641, misionarul catolic Baksic, vizitand Neamtul, consemneaza, ca "nu exista vii".

mai multe orase turistice din Romania


info Targu Neamt   
Targu Neamt
Poze Targu Neamt
Harta Targu Neamt
Vremea in Targu Neamt
Romania   

2007-2018 Sejururi.org