Statiunea balneara Calimanesti Caciulata, Romania

Legenda spune ca un cioban se spovedeste calugarilor manastirii Cozia spunandu-le ca el s-a vindecat de "metehnele trupului" scaldandu-se intr-un lac din "campul lui Caliman". Crede ca acest lac are "puteri ceresti din moment ce el nu mai are dureri de spate, iar oile ranite s-au vindecat".Statiunea balneara Calimanesti Caciulata, Romania Calugarii au verificat marturia ciobanului si au gasit chiar in jurul manastirii izvoare de unde "cura piatra pucioasa". Mesteri in a vindeca diferite "metehne ale trupului" construiesc pe langa manastire o "bolnita" (un fel de spital) unde oamenii bolnavi vin sa se trateze.

Insusi ctitorul manastirii Cozia domnitorul Mircea cel Batran a venit si s-a tratat aici la batranete. Mai tarziu va veni spre vindecare si urmasul sau Matei Basarab.

Pe la jumatatea secolului XIX doctorul Carol Davila recomanda imparatului Napoleaon al III-lea, care suferea de o boala a ficatului , apa actualului izvor nr. 1 de la Caciulata. Apa era imbuteliata si dusa cu postalionul la Paris.

De asemeni Frantz Joseph, regele Austro-Ungariei a beneficiat de tratamentul apelor minerale de la Caciulata.

Datorita faimei apelor miraculoase statiunea Calimanesti nu a mai parcurs toate etapele dezvoltarii de la catun la sat, comuna, oras, ci a trecut direct la stadiul de statiune.

Frumusetea locurilor este aceea care-i determina pe marii potentati ai inceputului de secol XX sa-si construiasca splendide vile in stil elvetian, un sanatoriu si cazinouri (cladirea actualei biblioteci si unul pe insula Ostrov) pentru petrecerea vacantelor intr-un peisaj incantator a Vaii Oltului, plina de verdeata si de aerul curat al muntilor.

Dupa 1900 la Calimanesti se construieste "Hotel Central", dotat cu o baza de tratament, la inceput bai, iar apoi cu diferite proceduri balneare. Tot odata pacientii fac si cure interne cu ape minerale de la izvoarele care se afla atat la Calimanesti-Centru, cat si la Caciulata.

In anul 1912, pe insula Ostrov, unica insula a raului Olt locuibila, de fapt unica insula a unui rau interior din Romania , in cadrul mirific al unei paduri seculare de brad se construieste un cazinou in partea de sud la locul numit la Valtoare. in acest loc de-a lungul timpului au avut loc intreceri sportive ale inotatorilor locali. Deasemeni a fost amenajata o popicarie si o scena, locul prezentarii unor spectacole artistice. Insula a atras viligiaturistii nu numai prin prezenta cazinoului, padurii seculare si susurului cristalin al apelor batranului Alutus. Insula a fost si este locul Schitului Ostrov, ctitorie a lui Neagoe Basarab.

De remarcat este faptul ca in anii 1975-1980, datorita lucrarilor de amenajare hidrotehnica a Oltului insula a fost suprainaltata, de asemeni si schitul, insa autoritatile de atunci au considerat ca nu este necesara si reconstructia cazinoului. Dar ce a fost mai dezastros a fost ca toata padurea seculara a fost distrusa, aceea replantata nefiind nici pe departe de ceea ce a fost candva. Si mai mult, fara niciun respect cel putin de o ctitorie a unuia din importantii domnitori ai neamului romanesc, ce sa mai discutam de un lacas de inchinaciune, langa schit au construit un strand. Dupa 1989, lucrurile au intrat intr-un fagas normal, insula fiind acum cedata schitului.

Tot cu aceasta ocazie a lucrarilor hidro, au disparut si cele doua bacuri care traversau Oltul la Pausa si din insula Ostrov la fosta halta CFR, Calimanesti.

Statiunea, in timp se extinde catre Caciulata unde exista izvoare termale si minerale din belsug, iar apoi catre Cozia, prin construirea de hoteluri si baze de tratament.

La Pausa se afla una din cele mai mari tabere scolare si studentesti, locul unde generatii de elevi si studenti au petrecut clipe de neuitat ale vacantelor scolare. De aici au pornit in drumetii spre manastirile Turnu,Stanisoara,Cozia, ori Cornetu, Masa lui Traian(azi sub apele amenajerii hidroelectrice a Oltului) si muntele Cozia, magnificul urs de piatra culcat pe spate. Tot neuitate au ramas si serile dansante organizate pe terasele diferitelor vile.

Industria de baza a orasului este cea a turismului balnear.

Sursa: Wikipedia
GNU Free Documentation License