Jibou, oras turistic in Romania
Orasul Jibou face parte din categoria celor mai tinere centre urbane ale tarii, fiind asezat in partea de nord-est a judetului Salaj, pe malul stang al Somesului, la confluenta acestuia cu Agrijul. Este strabatut de paralela de 47 16 5" latitudine nordica si de meridianul de 23 16 10" longitudine estica, in componenta administrativa a orasului Jibou intra si patru sate: Cuceu, Husia, Rona si Var.
Ca unitate administrativa, se invecineaza cu comunele: Somes Odorhei spre nord, Creaca spre sud, Mirsid spre vest si Surduc spre est.
Se gaseste la o distanta de 25 km nord-est de municipiu Zalau, resedinta administrativa a judetului Salaj, de care este legat prin drumul national 1H si drumul judetean 108 A, precum si de calea ferata. Aceasta pozitie geografica, favorizata de intersectia unor importante cai ferate si rutiere, a contribuit si contribuie si astazi la dezvoltarea sa pe multiple planuri: economic, social, comercial, administrativ, cultural etc. Teritoriul orasului Jibou este asezat in sudul Depresiunii Guruslau. in cea mai mare parte se intinde pe terasa a doua a Somesului, care este de fapt si cea mai mare ca intindere, dar si in lunca Somesului si pe terasa a treia a acestuia. Satele Rona si Husia sunt asezate pe niste poduri de terase, situate pe dreapta Somesului. Satul Cuceu s-a dezvoltat de-a lungul Vaii Fanatelor, afluent pe stanga al Vaii Sarate, iar satul Var pe terasa a doua si a treia a Somesului, dar o parte si in lunca acestuia.
Din punct de vedere fizico-geografic, orasul este marginit spre vest de Dealurile Salajului (338 m altitudine in hotarul Cuceului), spre est de Culmea Prisnelului (cu altitudinea de 438 m in Piscul Ronei - Rakoczi), spre sud de Dealul Dumbrava (558 m altitudine), Depresiunea Agrijului si interfluviul Agrij-Almas, iar spre nord de sesul neted al Depresiunii Guruslau. Formele de relief create ofera conditiile cele mai favorabile pentru circulatia marfurilor, atragerea si stabilirea populatiei in aceasta zona.
Prin pozitia sa, orasul Jibou se incadreaza in sectorul cu clima continentala moderata, caracteristic regiunilor vestice si nord-vestice ale tarii si este supus unei circulatii vestice predominante, in timpul iernii predomina invaziile de natura maritim-polara dinspre nord-vestul continentului, iar vara, aerul cald dinspre sud-vest, in cadrul activitatii ciclonice nord-mediteraneene deplasate spre nord. Ca urmare, climatul orasului Jibou se caracterizeaza printr-un potential termic ridicat, amplitudini termice relativ scazute si cu precipitatii bogate. Rolul apei in dezvoltarea asezarii a fost deosebit de complex, in trecut apa se folosea pentru satisfacerea nevoilor de apa potabila a locuitorilor, pentru dezvoltarea unor activitati mestesugaresti, cum au fost topitul inului si a canepii, dar si pentru transportul unor marfuri pe plute, mai ales a sarii, de la Dej la Satu-Mare inca din anul 1610. Odata cu dezvoltarea economico-sociala a orasului Jibou,. dar si a municipiului Zalau, apele Somesului au devenit o sursa importanta pentru alimentarea cu apa a platformelor industriale din cele doua orase. Puturile situate in lunca Somesului asigura satisfacerea cerintelor de apa potabila ale locuitorilor Jiboului.
Orasul Jibou este situat intr-o zona de subsidenta locala, care a determinat convergenta unor rauri, cum ar fi: Almasul, Agrijul, Valea Sarata, unica pe teritoriul judetului Salaj, constituind unul din factorii care au favorizat formarea si dezvoltarea orasului. Izvoarele minerale care se gasesc in partea sud-vestica a orasului sunt cunoscute inca din anul 1906 din Monografia Salajului scrisa de Petry Mer si valorificate din anul 1966. Din punct de vedere floristic si faunistic, zona orasului Jibou se incadreaza in provincia central-europeana carpatica, in repartitia elementelor biotice se remarca o slaba zonalitate verticala, nota caracteristica fiind data de intercalarea suprafetelor paduroase cu cele de pajisti secundare si derivate sau cu terenuri agricole. Stabilirea in acest loc a populatiei nu a fost intamplatoare, ci mai ales rezultatul varietatii de specii vegetale si animale necesare atat pentru hrana, cat si pentru activitatile gospodaresti ale populatiei.
Ca unitate administrativa, se invecineaza cu comunele: Somes Odorhei spre nord, Creaca spre sud, Mirsid spre vest si Surduc spre est.Se gaseste la o distanta de 25 km nord-est de municipiu Zalau, resedinta administrativa a judetului Salaj, de care este legat prin drumul national 1H si drumul judetean 108 A, precum si de calea ferata. Aceasta pozitie geografica, favorizata de intersectia unor importante cai ferate si rutiere, a contribuit si contribuie si astazi la dezvoltarea sa pe multiple planuri: economic, social, comercial, administrativ, cultural etc. Teritoriul orasului Jibou este asezat in sudul Depresiunii Guruslau. in cea mai mare parte se intinde pe terasa a doua a Somesului, care este de fapt si cea mai mare ca intindere, dar si in lunca Somesului si pe terasa a treia a acestuia. Satele Rona si Husia sunt asezate pe niste poduri de terase, situate pe dreapta Somesului. Satul Cuceu s-a dezvoltat de-a lungul Vaii Fanatelor, afluent pe stanga al Vaii Sarate, iar satul Var pe terasa a doua si a treia a Somesului, dar o parte si in lunca acestuia.
Din punct de vedere fizico-geografic, orasul este marginit spre vest de Dealurile Salajului (338 m altitudine in hotarul Cuceului), spre est de Culmea Prisnelului (cu altitudinea de 438 m in Piscul Ronei - Rakoczi), spre sud de Dealul Dumbrava (558 m altitudine), Depresiunea Agrijului si interfluviul Agrij-Almas, iar spre nord de sesul neted al Depresiunii Guruslau. Formele de relief create ofera conditiile cele mai favorabile pentru circulatia marfurilor, atragerea si stabilirea populatiei in aceasta zona.
Prin pozitia sa, orasul Jibou se incadreaza in sectorul cu clima continentala moderata, caracteristic regiunilor vestice si nord-vestice ale tarii si este supus unei circulatii vestice predominante, in timpul iernii predomina invaziile de natura maritim-polara dinspre nord-vestul continentului, iar vara, aerul cald dinspre sud-vest, in cadrul activitatii ciclonice nord-mediteraneene deplasate spre nord. Ca urmare, climatul orasului Jibou se caracterizeaza printr-un potential termic ridicat, amplitudini termice relativ scazute si cu precipitatii bogate. Rolul apei in dezvoltarea asezarii a fost deosebit de complex, in trecut apa se folosea pentru satisfacerea nevoilor de apa potabila a locuitorilor, pentru dezvoltarea unor activitati mestesugaresti, cum au fost topitul inului si a canepii, dar si pentru transportul unor marfuri pe plute, mai ales a sarii, de la Dej la Satu-Mare inca din anul 1610. Odata cu dezvoltarea economico-sociala a orasului Jibou,. dar si a municipiului Zalau, apele Somesului au devenit o sursa importanta pentru alimentarea cu apa a platformelor industriale din cele doua orase. Puturile situate in lunca Somesului asigura satisfacerea cerintelor de apa potabila ale locuitorilor Jiboului.
Orasul Jibou este situat intr-o zona de subsidenta locala, care a determinat convergenta unor rauri, cum ar fi: Almasul, Agrijul, Valea Sarata, unica pe teritoriul judetului Salaj, constituind unul din factorii care au favorizat formarea si dezvoltarea orasului. Izvoarele minerale care se gasesc in partea sud-vestica a orasului sunt cunoscute inca din anul 1906 din Monografia Salajului scrisa de Petry Mer si valorificate din anul 1966. Din punct de vedere floristic si faunistic, zona orasului Jibou se incadreaza in provincia central-europeana carpatica, in repartitia elementelor biotice se remarca o slaba zonalitate verticala, nota caracteristica fiind data de intercalarea suprafetelor paduroase cu cele de pajisti secundare si derivate sau cu terenuri agricole. Stabilirea in acest loc a populatiei nu a fost intamplatoare, ci mai ales rezultatul varietatii de specii vegetale si animale necesare atat pentru hrana, cat si pentru activitatile gospodaresti ale populatiei.
