Radauti, oras turistic in Romania
Radauti este un municipiu din judetul Suceava, Bucovina, Romania. Are o populatie de 27.759 locuitori.
Pana in 1950 a fost resedinta judetului Radauti.
Teritoriul de astazi al orasului Radauti, cat si imprejurimile sale, au fost locuite inca din timpurile preistorice. Oamenii au venit la vale de pe dealurile din jur, dupa retragerea apelor si asanarea mlastinilor. Padurile necuprinse ofereau omului preistoric vanat, iar apele, mai ales cele din regiunea Ochiurilor, erau pline de peste. in vadul Sucevitei, langa fostul sat Vlad Vladichii, au fost descoperite primele unelte, primele urme ale locuirii pe aceste meleaguri.
Traditiile locale vorbesc despre voievodul Radomir, de la care si-ar avea numele sau: Radomirovti, prescurtat Radovti, de unde Radauti. O alta varianta ar fi si aceea dupa care numele Radauti ar veni de la latinul Rothacenum, unde romanii, dupa cucerirea Daciei, ar fi intemeiat aici o puternica si organizata colonie; sau cea de a treaia varianta: Radauti provine de la "satul bucuriei" sau "satul sfatului" = rada (vezi slavul si polonezul rada). [necesita citare]
Dupa intemeierea Moldovei, istoria asezarii este marcata de Bogdan care alege, din punct de vedere strategic, ca inima a rezistentei sale, Valea Sucevei, unde se aflau "satele lui Radomir". Din 1359, venind vremuri mai linistite si pentru marele voievod Bogdan, a inceput infrumusetarea capitalei sale Radauti (sediul puterii de stat a fost mai intai la Baia). in locul unei bisericute de lemn, el cladeste Biserica Domneasca (Bogdana) cu prispa mitropolitana in interiorul altarului.
Progresele inregistrate in toate ramurile economiei au creat conditii favorabile si pentru dezvoltarea artei. Au fost durate, in aceasta perioada, monumente trainice, din piatra, care inlocuiau pe cele anterioare, din lemn.

Teritoriul de astazi al orasului Radauti, cat si imprejurimile sale, au fost locuite inca din timpurile preistorice. Oamenii au venit la vale de pe dealurile din jur, dupa retragerea apelor si asanarea mlastinilor. Padurile necuprinse ofereau omului preistoric vanat, iar apele, mai ales cele din regiunea Ochiurilor, erau pline de peste. in vadul Sucevitei, langa fostul sat Vlad Vladichii, au fost descoperite primele unelte, primele urme ale locuirii pe aceste meleaguri.
Traditiile locale vorbesc despre voievodul Radomir, de la care si-ar avea numele sau: Radomirovti, prescurtat Radovti, de unde Radauti. O alta varianta ar fi si aceea dupa care numele Radauti ar veni de la latinul Rothacenum, unde romanii, dupa cucerirea Daciei, ar fi intemeiat aici o puternica si organizata colonie; sau cea de a treaia varianta: Radauti provine de la "satul bucuriei" sau "satul sfatului" = rada (vezi slavul si polonezul rada). [necesita citare]
Dupa intemeierea Moldovei, istoria asezarii este marcata de Bogdan care alege, din punct de vedere strategic, ca inima a rezistentei sale, Valea Sucevei, unde se aflau "satele lui Radomir". Din 1359, venind vremuri mai linistite si pentru marele voievod Bogdan, a inceput infrumusetarea capitalei sale Radauti (sediul puterii de stat a fost mai intai la Baia). in locul unei bisericute de lemn, el cladeste Biserica Domneasca (Bogdana) cu prispa mitropolitana in interiorul altarului.
Progresele inregistrate in toate ramurile economiei au creat conditii favorabile si pentru dezvoltarea artei. Au fost durate, in aceasta perioada, monumente trainice, din piatra, care inlocuiau pe cele anterioare, din lemn.