Salonta, oras turistic in Romania
Municipiul Salonta, al doilea ca numar de locuitori din judetul Bihor dupa municipiul Oradea, este asezat in extremitatea vestica a tarii, langa granita cu Ungaria.Conditiile naturale specifice zonei de campie au favorizat existenta asezarilor omenesti din cele mai vechi timpuri. Prima atestare documentara a localitatii Salonta dateaza in anul 1332 cand, intr-un act papal, asezarea este numita "socerdas de Ville Zalantha".
Ulterior, numele localitatii a suferit mai multe modificari, pentru ca, in anul 1587 sa se ajunga la forma "Szalonta".
Pana in secolul XVI Salonta apartine familiei nobiliare Toldi si nu are mare importanta in zona, mal ales datorita situarii in vecinatatea Cetatii Culiser, puternic centru politico-economic si care in secolul XII a fost ridicata la rangul de oras. in aceasta perioada satul Salonta cuprindea aproximativ 50 de case asezate intre mlastini si stuf avand circa 250-300 locuitori.
Turcii distrug in 1598 atat Cetatea Culiser cat si vatra veche a Salontei. Cetatea nu va fi repopulata dar, dupa o scurta perioada de timp, Salonta se reface. Faptul se datoreaza intoarcerii unei parti din populatia refugiata si asezarii aici din ordinul principelui Ardealului, Bocskai Istvan, a trei sute de osteni liberi ce aveau ca sarcina apararea tinuturilor de margine impotriva turcilor. in aceeasi perioada, se ridica turnul de paza din centrul asezarii, cunoscut azi ca "Turnul Ciunt", ce servea ca post de observare. Ostenii Salontei au primit importante suprafete de pamant si se bucurau de privilegii care mai tarziu au fost sporite prin acordarea titlurilor nobiliare.
Privilegiile si libertatile acordate locuitorilor au determinat cresterea numerica a populatiei orasului si transformarea lui intr-un puternic centru economic, mai ales in urma dreptului de a organiza targuri.
Principele Ardealului, Stephanus Bocskai
Deoarece orasul se afla la extremitatea principatului Transilvaniei si in vecinatatea teritoriilor stapanite de turci, in Targul Salontei se intalneau negustorii veniti din Transilvania cu cei din zona de ocupatie otomana. Schimbul intens de marfuri determina dezvoltarea rapida a asezarii si aparitia micii industrii: argasitul pieilor, opincaritul, cizmaritul, blanaritul, tesatoria, fieraritul. Bunurile produse satisfac necesitatile locale si se desfac si in targurile estice si sudice din Tinca, Beius, Ineu, Chisineu Cris si in targurile din zona de ocupatie otomana, la Gyula si Oroshaza.
In 1659, principele Ardealului, Rak�czi Gy�rgy al II-lea, dispune incendierea orasului, care va incepe sa fie populat din nou abia la sfarsitul secolului XVII.Ca urmare a succeselor purtate impotriva turcilor, Austria obtine din 1686 stapanirea Ungariei iar din 1688 si pe cea a Transilvaniei.
imparatul Leopold intareste privilegiile locuitorilor Salontei dar in 1700 Curtea Imperiala renunta la serviciile militare ale ostenilor liberi si anuleaza privilegiile acestora. Acest fapt duce la disensiuni intre locuitorii Salontei si familia nobiliara Eszterhazy, proces ce se va incheia in anul revolutionar 1848.
in timpul Revolutiei de la 1848 poetul Arany Janos se distinge prin activitatea sa. Versurile sale oglindesc participarea poetului la evenimente.
Dupa o scurta perioada de libertate, teritoriul Salontei este reintegrat in Imperiul Habsburgic sub un regim absolutist.La inceputul secolului XIX mestesugarii se organizeaza in bresle. Prima breasla, cea a cizmarilor, se infiinteaza in anul 1820, iar cea a tabacarilor in 1836. in 1872, meseriasii, cu exceptia cizmarilor, constituie Uniunea Mixta a Meseriasilor. La sfarsitul secolului XIX in evidenta meseriasilor figureaza aproape 500 de mesteri cu brevete de functionare.
La cumpana dintre secolele XIX si XX tinutul se dezvolta intens. in aceasta perioada incep lucrarile de desecare a mlastinilor, construirea liniei ferate si apar primele institutii cu caracter capitalist in industrie si comert. De asemenea, se inregistreaza un puternic aflux al populatiei rurale spre oras.Miscarea popoarelor europene pentru autodeterminare ce urmeaza Primului Razboi Mondial duce la destramarea Imperiului Habsburgic si constituirea statelor nationale. in noile conditii, Salonta marcheaza unul din punctele de granita dintre Romania si Ungaria.
Dezvoltarea industriei orasului se accentueaza dupa 1948 prin infiintarea unor noi unitati economice. Salonta devine astfel un oras cu o economie industrial-agrara in continua dezvoltare.Industria alimentara, industria textilelor, a confectiilor, a pielariei, blanariei si incaltamintei precum si prelucrarea lemnului sunt ramuri industriale cu vechi traditii in zona si in prezent 65% din productia globala a orasului, dominanta fiind industria alimentara. Alaturi de acestea a aparut si s-a dezvoltat industria constructoare de masini.
Calatorul aflat in Salonta se poate opri in casele ce au apartinut poetilor Arany Janos, Sinka Istvan si Zilahy Lajos, poate depune o floare la statuile acestora sau a revolutionarului pasoptist Kossuth Lajos sau poate admira Turnul Ciunt ori Palatul "Arany" care adaposteste Biblioteca oraseneasca "Teodor Nes" si o galerie de arta. Demne de interes sunt si bisericile orasului si cladirea Primariei.
Lasand in urma obiectivele turistice ale orasului, Salonta poate fi punct de plecare pentru cei pasionati de vanatoare si pescuit. in acelasi timp, Salonta ofera multiple oportunitati investitorilor si oamenilor de afaceri interesati, fiind un oras al tuturor posibilitatilor.

Pana in secolul XVI Salonta apartine familiei nobiliare Toldi si nu are mare importanta in zona, mal ales datorita situarii in vecinatatea Cetatii Culiser, puternic centru politico-economic si care in secolul XII a fost ridicata la rangul de oras. in aceasta perioada satul Salonta cuprindea aproximativ 50 de case asezate intre mlastini si stuf avand circa 250-300 locuitori.
Turcii distrug in 1598 atat Cetatea Culiser cat si vatra veche a Salontei. Cetatea nu va fi repopulata dar, dupa o scurta perioada de timp, Salonta se reface. Faptul se datoreaza intoarcerii unei parti din populatia refugiata si asezarii aici din ordinul principelui Ardealului, Bocskai Istvan, a trei sute de osteni liberi ce aveau ca sarcina apararea tinuturilor de margine impotriva turcilor. in aceeasi perioada, se ridica turnul de paza din centrul asezarii, cunoscut azi ca "Turnul Ciunt", ce servea ca post de observare. Ostenii Salontei au primit importante suprafete de pamant si se bucurau de privilegii care mai tarziu au fost sporite prin acordarea titlurilor nobiliare.
Privilegiile si libertatile acordate locuitorilor au determinat cresterea numerica a populatiei orasului si transformarea lui intr-un puternic centru economic, mai ales in urma dreptului de a organiza targuri.
Principele Ardealului, Stephanus Bocskai
Deoarece orasul se afla la extremitatea principatului Transilvaniei si in vecinatatea teritoriilor stapanite de turci, in Targul Salontei se intalneau negustorii veniti din Transilvania cu cei din zona de ocupatie otomana. Schimbul intens de marfuri determina dezvoltarea rapida a asezarii si aparitia micii industrii: argasitul pieilor, opincaritul, cizmaritul, blanaritul, tesatoria, fieraritul. Bunurile produse satisfac necesitatile locale si se desfac si in targurile estice si sudice din Tinca, Beius, Ineu, Chisineu Cris si in targurile din zona de ocupatie otomana, la Gyula si Oroshaza.
In 1659, principele Ardealului, Rak�czi Gy�rgy al II-lea, dispune incendierea orasului, care va incepe sa fie populat din nou abia la sfarsitul secolului XVII.Ca urmare a succeselor purtate impotriva turcilor, Austria obtine din 1686 stapanirea Ungariei iar din 1688 si pe cea a Transilvaniei.
imparatul Leopold intareste privilegiile locuitorilor Salontei dar in 1700 Curtea Imperiala renunta la serviciile militare ale ostenilor liberi si anuleaza privilegiile acestora. Acest fapt duce la disensiuni intre locuitorii Salontei si familia nobiliara Eszterhazy, proces ce se va incheia in anul revolutionar 1848.
in timpul Revolutiei de la 1848 poetul Arany Janos se distinge prin activitatea sa. Versurile sale oglindesc participarea poetului la evenimente.
Dupa o scurta perioada de libertate, teritoriul Salontei este reintegrat in Imperiul Habsburgic sub un regim absolutist.La inceputul secolului XIX mestesugarii se organizeaza in bresle. Prima breasla, cea a cizmarilor, se infiinteaza in anul 1820, iar cea a tabacarilor in 1836. in 1872, meseriasii, cu exceptia cizmarilor, constituie Uniunea Mixta a Meseriasilor. La sfarsitul secolului XIX in evidenta meseriasilor figureaza aproape 500 de mesteri cu brevete de functionare.
La cumpana dintre secolele XIX si XX tinutul se dezvolta intens. in aceasta perioada incep lucrarile de desecare a mlastinilor, construirea liniei ferate si apar primele institutii cu caracter capitalist in industrie si comert. De asemenea, se inregistreaza un puternic aflux al populatiei rurale spre oras.Miscarea popoarelor europene pentru autodeterminare ce urmeaza Primului Razboi Mondial duce la destramarea Imperiului Habsburgic si constituirea statelor nationale. in noile conditii, Salonta marcheaza unul din punctele de granita dintre Romania si Ungaria.
Dezvoltarea industriei orasului se accentueaza dupa 1948 prin infiintarea unor noi unitati economice. Salonta devine astfel un oras cu o economie industrial-agrara in continua dezvoltare.Industria alimentara, industria textilelor, a confectiilor, a pielariei, blanariei si incaltamintei precum si prelucrarea lemnului sunt ramuri industriale cu vechi traditii in zona si in prezent 65% din productia globala a orasului, dominanta fiind industria alimentara. Alaturi de acestea a aparut si s-a dezvoltat industria constructoare de masini.
Calatorul aflat in Salonta se poate opri in casele ce au apartinut poetilor Arany Janos, Sinka Istvan si Zilahy Lajos, poate depune o floare la statuile acestora sau a revolutionarului pasoptist Kossuth Lajos sau poate admira Turnul Ciunt ori Palatul "Arany" care adaposteste Biblioteca oraseneasca "Teodor Nes" si o galerie de arta. Demne de interes sunt si bisericile orasului si cladirea Primariei.
Lasand in urma obiectivele turistice ale orasului, Salonta poate fi punct de plecare pentru cei pasionati de vanatoare si pescuit. in acelasi timp, Salonta ofera multiple oportunitati investitorilor si oamenilor de afaceri interesati, fiind un oras al tuturor posibilitatilor.