Statiunea balneara Sangeorz Bai, Romania

"Calatorul ce vine dinspre sud dupa ce a strabatut defileul Strimturile, de la Podul Prisacilor zis Podul Ros pina la canton, ajunge intr-una din cele mai largi lunci de pe Valea Somesului Mare unde se extinde comuna Singeorz-Bai, strajuita la est cu Plesa si Coasta Morii, la sud cu Cociorva, la vest cu Muncelul si la nord cu Glimeile, Podurile si cu Tabara." intemeierea comunei s-a facut de catre bastinasi a caror origine se pierde in negura trecutului si a caror nume sunt neobisnuite in alte parti si imigranti care veneau de la ses in cautarea pasunilor bogate. (Iustin Sohorca "Povestea Comunei Singeorz-Bai").

Localitatea este atestata documentar din 1245 cand purta numele de SANCT GURGH ("Monumenta Regni hungariae" Dr.Statiunea balneara Sangeorz Bai, Romania Victor Onisor), in 1770 oficialitatile de la Viena consemneaza pe harta imperiului Singeorz-Bai ca localitate cu ape minerale, iar numele de Singeorz-Bai, din punct de vedere etimologic, este legat de sarbatoarea primaverii, consacrata activitatii de incepere a pastoritului, care, in caledarul crestin este inchinata Sfantului Gheorghe.

Din anul 1960 comuna Singeorz-Bai a devenit oras statiune si este situat in extremitatea nord-estica a judetului Bistrita Nasaud, in partea de sud a Muntilor Rodnei, la o altitudine de 435-450 m, la 56 km de municipiul Bistrita si 31 km de Nasaud, la confluenta paraielor Borcut si Cormaia cu Somesul Mare. Localitatea Singeorz-Bai este inconjurata de maguri vulcanice (dealuri) acoperite de paduri de fag si brad, astfel ca depresiunea formata este ferita de calduri excesive si de vanturi reci. Apele de munte care izvorasc din muntii Rodnei si se revarsa in Cormaia sunt gazda pastravului, lipanului, cleanului si mrenei, constituind principala atractie a pescarilor amatori. Conditiile favorabile oferite de formele de relief, factorii climatici, bogatia, varietatea si originalitatea faunei si florei satisfac cerintele diferitelor tipuri de turism.

In prezent localitatea numara peste 11000 de locuitori ale caror ocupatii de baza sunt agricultura, cresterea animalelor, exploatarea si prelucrarea lemnului si turismul.

"Apele tamaduitoare" de la Singeorz-Bai sunt cunoscute din anul 1243, dar abia in anul 1770 este atestat documentar ca localitate cu ape minerale. in anul 1876 s-a hotarat ca statiunii sa poarte numele Hebe, din mitologia greaca zeita tineretii vesnice, care potrivit mitului servea nectar la ospetele zeilor. in 1880 a fost amplasata statuia zeitei Hebe din marmura de Carrara de o deosebita frumusete plastica.

In perioada de inceput a activitatii balneoclimaterice si apoi in evolutia anilor au existat aici 5 izvoare, iar in 1951 s-a capatat izvorul 6 cu un debit de 65.000 l/zi ceea asigura necesarul de apa atat pentru tratament cat si pentru imbuteliere. in 1958 s-au descoperit izvoarele 7,8 si 9. Valentele apelor acestor izvoare in continut mineralier, bicarbonatic, clorosodic, calcic, magnezian si izoton sunt datorate structurilor subterane existente in preajma izvoarelor. Apele minerale de la Singeorz-Bai sunt asezate alaturi de vestitele ape de la Karlovy Vari (Cehia) si a celor de la Vichy Chomel (Franta) fiind cele mai bogate in calciu din sud-estul Europei.

Aceste ape minerale au o eficacitate mare in tratametul bolilor tubului digestiv, afectiunilor hepato-biliare, bolilor metabolice si de nutritie. in cura externa au un efect terapeutic asupra bolilor reaumatismale degenerative, diartritice si asupra afectiunilor cailor respiratorii.

Statiunea Singeorz-Bai dispune de:
- 9 izvoare de ape minerale;
- mofete (emanatii naturale de CO2);
- aerosoli;
- acupunctura, masaj, electroterapie si hidroterapie.