Akrotiri, insula Santorini
Fortăreața Akrotiri pare să fi fost construită în primul secol venețian. Ea aparține aceluiași tip de așezări fortificate ca și Pyrgos și Emporio.
Fortăreața Akrotiri a fost numită La Ponta și a fost construită în jurul unui Goulas (turn) preexistent.
Este menționată pentru prima dată în surse scrise în 1336, când familia Sanudo a încorporat insula în Ducatul Egeei, îndepărtându-i temporar pe Barozi. Fortăreața La Ponta a devenit independentă din punct de vedere administrativ, deoarece a fost cedată de Niccolo Sanudo familiei Gozzadinis și a rămas sub conducerea acestora chiar și după ocupația turcească.
Kasteli-ul avea în centru un Goulas (turn), care a existat în stare bună până la cutremurul din 1956. Potrivit arhitectului și planificatorului Dr. Dora Monioudi Gavala*, acesta includea o reședință, împreună cu zone administrative și de depozitare. Detaliile formei sale urmau standardele renascentiste: la fiecare etaj, fațada era împărțită în secțiuni egale prin semicercuri și pilaștri. La mijlocul distanței dintre ele era inserată o fereastră, existau luminatoare rotunde. Natura fortăreței a fost strâmtorată de lipsa deschiderilor la bază. De asemenea, existau arce care se proiectau în șir, iar la intrarea în subsol era încununată de un arc dublu în unghi ascuțit deasupra acestuia. Zidurile casei din perimetru protejau Goulașul de atacurile externe. În anii următori, așezarea a fost extinsă dincolo de acest perimetru defensiv. Construcția de Goulades, a fost direct legată de organizarea socială de pe insulă. Stăpânii puternici, cu turnuri impunătoare, precum Goulades, se distingeau de restul aristocrației locale care locuia în Kastelia. În Kastelia și Goulades se regăsesc elemente de arhitectură de castel: forma "skarpoti" - baza lărgită a clădirilor, singura intrare acoperită de un arc, lipsa deschiderilor la parter, ușile puternice din fier, crenelurile, turnulețele și murder-holes.
Din punct de vedere financiar, Akrotiri era cea mai slabă zonă a insulei. Potrivit registrelor fiscale din perioada otomană, regiunea avea cele mai mari cantități de bumbac în detrimentul viticulturii, printre cele mai mari comunități de pe insulă.
În satul Akrotiri, ar trebui să vizitați rămășițele castelului medieval, înconjurat de câteva dintre vechile case tradiționale. Clădirile din interiorul castelului (ca și în alte castele de pe insulă) au fost date unor persoane private în timpul schimburilor de terenuri. Proprietarul Goulas a restaurat clădirea impresionantă și, din primăvara anului 2012, găzduiește o expoziție și un atelier despre cimpoiul grecesc fabricat manual (www.laponta.gr). În Akrotiri veți vedea, de asemenea, bisericile Aghia Triada, Ypapanti și Aghia Theodosia, protectoarea castelelor.
Farul din Akrotiri
Drumul asfaltat de 3 km, care pornește de la intrarea în sat, vă va duce până la promontoriul aflat în cel mai vestic capăt al insulei (duce și la plaja Red-Kokkini-beach). Acolo veți vedea farul și vă veți bucura de priveliștea spectaculoasă -mai ales dacă ajungeți la apus. Construit în 1892 de către o companie franceză, farul din Akrotiri este considerat unul dintre cele mai frumoase din Ciclade. Înălțimea turnului său este de 10 m. A fost renovat în 1925, a fost închis în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, apoi a fost repus în funcțiune în 1945. Farul a fost complet automatizat din 1988. În partea de sud există un ancoraj protejat de vânturile de nord.
